Category: Devină o persoana unica
-
Cunoașterea miraculoasă începe cu ochiul care se miră
La un copil, mirarea e râul care sare peste pietre; la adult, e canalul săpat cu grijă. Privirea care se miră nu e naivitate, ci puterea de a vedea din nou ceea ce obișnuiai să treci cu vederea. Din această privire se naște cunoașterea miraculoasă — cea care nu doar…
-
Cunoașterea miraculoasă începe cu o ureche care tace
Auzim mult, dar ascultăm puțin. Ascultarea adâncă e mai mult decât ureche — e o inimă deschisă. Nu schimbă lumea, schimbă prezența ta în ea. Din tăcere atentă și curiozitate blândă se naște cunoașterea vie, aceea care nu doar informează, ci hrănește.
-
Curiozitatea și neprevăzutul: râul și canalul din noi
Curiozitatea nu moare la adult, își schimbă direcția. Află cum să împaci neprevăzutul (râul) cu rutina (canalul) prin pași mici, ritualuri elastice și întrebări vii care reaprind mirarea. Articolul propune o „confluență” între siguranță și uimire — pași mici, întrebări vii și ritualuri elastice care redeschid râul din noi fără…
-
E totuși greu să fii om — nu pentru că ceilalți nu ar fi, ci pentru că fiecare poartă o altă schiță a omului în minte
E greu să fii om, nu pentru că ceilalți nu ar fi, ci pentru că fiecare trăiește cu alt chip al omului în minte. Și acolo unde aceste chipuri nu coincid, provocarea nu e să le uniformizăm, ci să construim poduri între ele.
-
Fericirea care adoarme sufletul. Oare sunt stricat?
„Fericirea statică nu e destinația, ci doar un popas. Liniștea e frumoasă, dar inima are nevoie și de sens, provocări și intensitate. Uneori, cel mai curajos pas e să pleci din confort.”
-
Am făcut curat în viață.
După ce am aruncat tot ce era toxic, am rămas cu un gol care răsuna în mine. Curățenia a fost ușoară, dar adevărata provocare este să aduc viață nouă în locul rămas liber — oameni, obiceiuri și gânduri care să merite păstrate.
-
Mi-am dorit să fiu conștient… și acum nu mai pot dormi
Un articol viu și pătrunzător despre trezirea interioară — acel moment în care nu mai poți închide ochii și nici inima. Claritatea devine lumină, dar și greutate. O reflecție despre costul adevărului, când conștiința nu mai vrea să doarmă.
